2011

    LA MULŢI ANI

   ŞI  BUCURIA CEA MARE

  SĂ AJUNGĂ LA TOT

         POPORUL !

Declaraţie pe propria răspundere

  Sussemnata pe care o ştiţi declar :

-  detest, urăsc, desfid acest guvern mincinos şi incapabil ;
-  pot înţelege că Ţuchi se prostituează pe centură pentru a cîştiga un ban, dar nu pot admite  prea-curvia politică pentru cîştigarea unei funcţii  în stat ;
-  nu mai vreau s-o văd pe Udrea făcînd turul televiziunilor, zîmbind parşiv şi făcînd pe marea ingenuă ;
-  m-am săturat de aroganţa şi nesimţirea cu care toţi bocii portocalii ne tratează ca pe un popor de proşti ;
-  nu mai admit s-o aud pe Eba bîlbîindu-se penibil pe la Bruxelles ;
-  nu-l mai vreau preşedinte pe cel care ne-a făcut ţara de rîsul lumii ;
-  nu-l mai vreau preşedinte pe cel care  se consideră priceput la toate problemele ţării, dar care a înglodat populaţia României în datorii  imense ;
-  şi,  în general,  nu mai vreau să se întîmple tot ce s-a întîmplat în toţi anii de cînd Băsescu e preşedintele cîtorva români.

    Aceste gînduri m-au bîntuit tot anul, iar acum, la finele lui, vi le împărtăşesc şi vouă .

    În rest  îmi doresc, vă doresc un altfel de an,  care să ne aducă satisfacţiile pe care le aşteptăm.

Uf, ce greu !

   Şi a fost....A fost Crăciunul.  Cu familia :  Tedi şi Cristina, nepoţeii Bianca şi Tudor, părinţii Cristinei  şi... Moş Crăciun.  Evident, şi străbunica familiei, adică mama mea . Cel mai mare dar este faptul că toţi suntem sănătoşi, atît cît vîrsta ne permite, iar spiritul Crăciunului ne-a copleşit, în noaptea magică  dînd uitării orice gînd supărător.
   Au venit copiii din vecini cu colinde frumoase, unele aproape uitate.
   M-au  colindat şi prietenii mei, bloggerii, cărora le mulţumesc încă o dată şi le doresc tot ce-mi doresc şi mie, ba chiar mai mult.
   A fost foarte frumos şi emoţionant....
   După ce am mîncat tot felul de "porcării" , uf,  mă mişc mult mai greu.
   De ce oare ?
   Acum ninge ca-n fraţii Grimm.  M-aş simţi mai bine dacă aş da zăpada ?
   Eventul de pe toată strada...

Sărbători, sărbători....

     

  
              Fie ca noaptea magică să  aducă  bucurie în casele tuturor românilor, multă linişte în suflet,
                                       sănătate şi tot ce-şi doreşte fiecare din noi !

Învăţaţi de la ninsoare....

   Învăţaţi de la ninsoare cînd să ningeţi, cînd să staţi,
   învăţaţi de la ninsoare cum să fiţi imaculaţi.

   Învăţaţi de la ninsoare strălucirea hibernală,
   învăţaţi de la ninsoare să cădeţi pe verticală.

   Învăţaţi de la ninsoare şi tăcerea şi avîntul,
   învăţaţi de la ninsoare să vă respectaţi cuvîntul.

   Învăţaţi de la ninsoare avalanşa şi oprirea,
   învăţaţi de la ninsoare că soseşte şi topirea....

   Învăţaţi de la ninsoare cînd să ningeţi, cînd să staţi,
   învăţaţi de la ninsoare cum să fiţi imaculaţi.

Ce înseamnă "popular" ?

    Cu foarte mulţi ani în urmă, pe strada Mătăsari funcţiona un cinematograf care se numea " POPULAR ".
    Băieţii de  "gaşcă" ( au existat dintotdeauna )  îl vizitau asiduu.  După denumirea cinematografului,  ei  îşi spuneau  " populari " .  În sala de spectacol mîncau seminţe, băteau din picioare, vorbeau tare, fluierau, etc.
     Transformaseră noţiunea de popular  în cea de  derbedeu.

     Mă întreb, ce  gîndesc acum cei care,  penalizîndu-l pe  "arogantul şi coruptul "  Adrian Năstase,  l-au votat pe popularul  Traian Băsescu.

M-am întîlnit cu Moş Crăciun

    De fapt erau patru ! Şi  interpretau, la alămuri, melodiile unor colinde vechi,  foarte cunoscute.
    Era în ziua cînd cerul a scuturat cîţiva fulgi de nea asupra Bucureştilor. Iar bărbaţii aceia cîntau cu toată inima, transmiţînd o stare de pace şi bucurie, aproape specifică numai sărbătorilor de iarnă.
    Ieşise ici-colo cîte un bătrîn la fereastră, amintindu-şi, probabil, de un alt Crăciun şi de un alt Bucureşti...
    Strada pe care  locuiesc fiind destul de îngustă,  atmosfera era aproape  intimă, spiritul Crăciunului se simţea cu fiecare respiraţie, pregătind parcă sufletul pentru Noaptea Magică.

    Acea întîlnire a şters puţin din cenuşiul şi inerţia zilei respective şi mi-a amintit că,  indiferent de vîrstă,  vom aştepta mereu,  cu înfrigurare,  sosirea Crăciunului.  Şi a colindătorilor care cîntă  cu toată inima, vechi colinde româneşti...

A-nnebunit lupul !

   Nu se ştie cum, de către cine, lupul  fusese ales mai mare peste vieţuitoarele carpatine.
  Atît de mult îi plăcea acest rol, încît de la conducător la asupritor a fost doar un pas. Astfel, lupul obligă toate vieţuitoarele să-şi aducă obolul : un sfert din vînatul lor vital.  Nu fusese uitat nici bătrînul iepure  bolnav, miop, care trebuia să aducă un sfert din morcovul pe care încerca să-l molfăie cu dinţii săi tociţi.
  Exista o singură excepţie : vulpea cea şireată. Ea s-a unduit pe lîngă lup, a ridicat stufoasa coadă pe sub nasul lui, i-a intrat pe sub piele, astfel încît ea nu plătea  nimic.  Dimpotrivă, ea primea de la lupul-şef  o mare parte din vînatul colectat pe nedrept.
   Celelalte vieţuitoare crîcneau pe la colţuri, nemulţumirea era maximă, foamea începea să le dea tîrcoale celor mai multe dintre ele.  Lupul era surd şi orb, cerea tot mai multe sacrificii, pe care le împărţea bucuros cu vulpea cea şireată.
    Ceva nu ştiau ei, nici lupul, nici vulpea : ursul, răbdător dar hotărît, îi privea fix. Iar vieţuitoarele carpatine începeau, încet, încet, să se adune în jurul său, ca o armată în jurul unui comandant puternic...


  

Grea, ploaia...

   Plouă mărunt şi aspru, natura e-ncruntată,
   Parcă se naşte lumea şi cerul  înc-odată.

   A obosit şi timpul, şi se răzbună norii
   În drumul către iarnă, pe noi, toţi muritorii.

   Potopul se revarsă  ca-ntr-un sălbatic cult
   Şi Noe nu mai vine, el a murit de mult...

  

  

Voi de cînd vă drogaţi ?

   După îndelungi cercetări, observări, testări, etc., supersavanţii  U.E. au stabilit că usturoiul este...drog !  Vă rog să mă credeţi, nu e glumă, am citit în presa noastră liberă şi independentă.
   Mai mult, aceşti supermani ai Europei au propus ca usturoiul să nu se mai vîndă în pieţe, ci la... farmacie ! N-au specificat, însă, dacă se va prezenta sub formă de pastile sau supozitoare. Pe bază de reţetă, sau la liber, pe riscul nostru ?
   În consecinţă, imaginaţi-vă cîrnaţii cu scorţişoară şi piftiile cu nucşoară.  Despre puiul la ceaun, cu mujdei de usturoi, nici nu mai poate fi vorba !
   Dar, mai ales, fiţi atenţi ce mîncaţi !  Nu cumva să vă lovească vreo enterocolită, deoarece şi ceaiul de mentă este trecut pe lista drogurilor , în versiunea U.E.
   În rest, vă doresc poftă bună şi digestie uşoară !

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

          Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
          Ţara mea de glorii, ţara mea de dor ?
          Braţele nervoase, arma de tărie,
          La trecutu-ţi mare, mare viitor !

                                                 Mihai Eminescu


           La mulţi ani tuturor românilor, oriunde s-ar afla !

Dicţionar pentru lingbişti

ABUZ - fără buze
ACTRIŢĂ - matriţă pentru fabricarea acelor
AMÎNAT - fără mîini
AMPULĂ - amintiri din tinereţe
APOI - apă mare
ATÎŢAT - fără sîni
BASCĂ - femeie din Pirinei, cu marginile îndoite înăuntru
BIRMANIA - predispoziţie maladivă a ministrului de finanţe de a pune noi biruri
BIZAR - zar dublu
BOSUMFLAT - şef supraponderal
ÎMPRĂŞTIERE - rezultatul procesului prin care beţivii se fac praştie
ÎNCHINARE - transport către China
ÎNVIORAT - prevăzut cu vioară
LEŞINA - pe unde circulă " le tren"
MĂCEL - mac mic
MOPS - cîine care a făcut ceva box la viaţa lui
NASOL - amintiri despre viitor
NASTURE - plasture pentru nas
MOLIERE - cutiuţe în care se păstrează naftalina
MONOLOG - olog de un picior
BIOLOG - olog de ambele picioare
SEXOLOG - olog de ...
PRUDENT - pastă de dinţi cu extract de prune
RATEU - pateu din carne de raţă
SCUMPETE - termen drăgăstos adresat iubitei pe timp de inflaţie
TRACTOR - actor cu mult trac
ŢURŢUR - sunetul soneriei, iarna

MĂTRĂGUNA

    
     Vorbim despre plantă. O plantă toxică, periculoasă.
      Nu ştiu dacă toţi aţi văzut cum arată în realitate : pare frumoasă, chiar atrăgătoare. Dar fluturii o ocolesc. La fel şi albinele. Ştiu şi simt că sub  pretenţia  de  floare, se ascunde o otravă.

      Doar o specie de muşte spurcate la rău o mîngîie cu aripile lor infecte.

      Animalele nobile, cum ar fi caii, o ignoră sau o strivesc sub copite.
      Fiţi atenţi, cînd culegeţi plante, să nu greşiţi,  alegînd mătrăguna. 
      Chiar dacă încă nu este vremea culesului, să ţineţi minte ce v-am spus !

Stelele, ochi de înger

   Stelele... ochii  îngerilor care ne veghează somnul.
   Gîndurile grele, urîte, se transformă în nori negri, acoperind îngereasca privire.
   Doar norii ploii sau cei care ne ning ne binecuvîntează. Ei sunt născuţi  din cugete curate.

   Să fim atenţi unde ne zboară gîndul, să nu întunecăm  pămîntul....

GATA !

     Pentru ca  mizeria în care se scaldă guvernanţii să nu mă mai afecteze,
     Pentru ca nesimţirea şi  antiromânismul guvernanţilor să nu-mi mai creeze insomnii,
     Pentru ca zăpada care stă să cadă să rămînă imaculată,
     Pentru ca sufletul meu să  fie  pregătit să  întîmpine  sărbătorile aşa cum se cuvine ,
     Pentru ca spiritul Crăciunului să-mi lumineze casa şi  bucuria  nepoţilor,
     Pentru ca inima mea să-şi amintească vechile colinde,

      voi ignora toate ticăloşiile şi cretinismele actualei puteri,
      voi scrie cu totul şi cu totul altceva pe acest blog.


                                                  Dacă voi putea.

Greierii, vieţuitoarele cu cele mai mari testicule

      Cel puţin aşa afirmă un colectiv de cercetători britanici.
      Studiul britanicilor a relevat faptul că  greierii din specia Platycleis Affinis, au testiculele de o mărime echivalentă cu 14 % din masa lor corporală.

       Eroare !  Nu greierii deţin recordul testicular printre vieţuitoarele planetei. 
       Guvernanţii  din specia  Bocus  Băsenis  le au  de  o  mărime echivalentă cu  25 %  ,  sau chiar mai mult !

" Moratoriu" pentru Roberta

  De fapt, nu este moratoriu. Este încercarea disperată a lui Băsescu de a o  "salva"  pe hoaţa parlamentară şi guvernul bocilor incompetenţi şi aroganţi.

  Daţi-vă mîna, votaţi ce vrea guvernul meu.   Daţi-vă mîna sub semnul minciunii !  
  Lăsa-ţi-o pe Roberta Anastase în pace să  "numere"   în  favoarea legilor  antiromâneşti  ale  guvernului !  
  Altfel, vă fac responsabili de eşecul previzibil al  aşa-zisei reforme  băsesco-bociste.

  Şantaj mizerabil, ca întreaga politică portocalie.

O simplă întrebare

                          Guvernul  merită  asumare  sau  asomare  ?

IN - DEX ( nimic despre guvern )

            Inacceptabil,  incapabil,  inconştient,  incompetent,  indezirabil,  insensibil,   insuportabil,  intolerabil, .... şi  invincibil ?


    N.B.  Aveţi un  DEX  ediţie mai nouă ? Poate mai găsim ceva....

Mulţi, da' portocalii !

  Se vede că pedeliştii nu au un "cap limpede" , adică un strateg politic inteligent.
  După ce au votat co ochii închişi, sau total dezinteresaţi de ceea ce votează, furtuna a izbucnit în sînul partidului.
  Dacă erau cît de cît  isteţi, ar fi afirmat în faţa naţiunii că au votat pentru binele sărmanului popor, de grija bietei ţărişoare, etc...   Apoi  se adunau  în Aleea Modrogan şi, sub privirile atente ale lui Zeus,  îşi făceau  toţi sepuku !
   Există totuşi un aspect pozitiv în toată tărăşenia : cînd prostul recunoaşte că a greşit,  înseamnă că se află în criză de şiretenie. Măcar să rămînă aşa !
 
  

Afară plouă...

    " Plouă, plouă, plouă,
      vreme de beţie "....  credea  poetul.

     Dar :
     Cine nu are pasiunea paharului, numără bani.
     Cine nu are bani, se vîră sub plăpumioară şi face ce ştie.  ( citeşte, meditează, concepe un nou roman... la ce v-aţi gîndit ?  :)  )
     Asta i s-a întîmplat marelui scriitor Mircea Cărtărescu.   Autorul volumului  " De ce iubim femeile"   a declarat :  " îmi pare rău că n-am făcut sex în trei. Nu facem întotdeauna ceea ce vrem"...

      Ceea ce vrem, sau ceea ce putem ?

Greviştii au greşit !

 -  o profesoară aflată în greva foamei , este în stare gravă ;
 -  poliţiştii intră, cîte cinci din fiecare secţie de pe teritoriul ţării, în greva foamei ;
 -  pensionarii sunt în foame, fără a fi în grevă.

  Avînd în vedere aceste fapte, greviştii de la Finanţe au greşit :

 ¤   nu un ministru trebuia sechestrat în biroul său, ci toţi guvernanţii ;
 ¤   nu numai guvernul, ci şi şeful său suprem, Traian Băsescu trebuie sechestrat ;
 ¤   nu în biroul personal, ci după gratii, la Jilava, acolo unde le este locul  portocaliilor .

    Rapid !

TÎRZIU DE TOAMNĂ

   Se naşte toamna-n crizanteme,
   miroase-n parcuri a pustiu,
   un vînt amar adoarme fluturi,
   în gesturi s-a făcut tîrziu.

   Sub frunze drumul nostru plînge
   şi nu e cale înapoi
   nostalgic, dinspre dor se frînge
   un suflet inundat de ploi.

   Se-nalţă ruguri din boschete
   cînd bruma-mprăştie cocarde,
   miroase-a fum şi a regrete.

    Noi doi nu mai avem ce arde...

Nimic despre guvernanţi

   Pe 4 octombrie este ziua animalelor din întreaga lume. Această zi a fost dedicată animalelor de către Sf. Francisc de Asissi şi se sărbătoreşte pe întreg mapamondul.
   Dacă nu le putem iubi,  poate  învăţăm să le respectăm.

Servesc patria ! ( şi pe potentaţii săi )

     Astăzi mi-a venit o idee genială, originală, etc....pentru propăşirea bietei ţărişoare :  vom construi PIRAMIDE !

     Justificare :

1. Se vor crea mii de locuri de muncă, pentru foarte mulţi ani de acum pînă la adînci bătrîneţi  ;
2. Graţie politicii  agrare a ministerului de resort,  foarte multe terenuri agricole  se deşertizează.  Este păcat să rămînă nefolosite ;
3. Marile averi ale potentaţilor politici ai zilei vor fi în siguranţă. Îi vom inmormînta ca pe faraoni, cu toate pe lîngă ei, ca o recunoaştere a muncii cinstite pe care au depus-o pentru a o agonisi ;
4. Peste vreo cinci mii de ani, turismul va cunoaşte  înflorirea  mult visată : toţi marii arheologi ai lumii se vor înghesui să găsească  mumia celei care a fost favorita Marelui Faraon Chiorups .

Cauză şi efect

     
      Oamenii ies în stradă pentru a-şi manifesta nemulţumirea. Şi a o striga. Acesta este efectul politicii tembele a Guvernului Băsescu.
      Deci,  Guvernul Băsescu este cauza.
      Ce e de făcut ?   Urgent, trebuie să eliminăm cauza, pentru a face să dispară efectul !

     

     

Mită pentru guvern

      Dincolo de minciunile, frauda şi tupeul domnişoarei Anastase,  eu am înţeles ceva :  dacă locuiesc într-un oraş, o localitate oarecare sau un cătun şi nu am primar portocaliu, totul e pierdut. Atunci parlamentarul pe care l-am votat, ca să-mi rezolve problemele, trebuie să  "negocieze"  cu puterea  pentru cîteva  mii de lei .    Bani pentru comunitate.  
    Negocierea se referă, fireşte, la votul din parlament, adică la susţinerea unor tembelisme emise de un  guvern pentru care nu toţi românii sunt egali în drepturi.  În schimbul acestei susţineri, guvernul se înduplecă să-i aloce şi  primăriei mele ceea ce i se cuvine de drept.  Dai votul, iei banii.  Roberta Anastase acest  fapt l-a demonstrat astăzi.
     Afirm :  guvernul ia mită !
     

Incursiune în viitor

      Funcţionara de la ghişeu se uită pe sub ochelari şi întreabă, fonfăit, căutîndu-şi placa dentară printre dosare :
  -  Ţe doriţi ? şi caută în continuare.
  -  Am solicitat o adeverinţă, mi-aţi spus să vin astăzi.
  -  Ţe adeverinţă ? întreabă, căutîndu-ţi dinţii printre hîrtii.  Mă scuzaţi, fonfăie ea, dentistul meu a plecat de mult în Austria, iar infirmiera mi-a luat măsura prea mare. Mereu îmi cade din gură. 
A... mi-am amintit !   Georgeta, ai scris adeverinţa ? Georgetooo !  Staţi puţin, nu mă aude, şi-a uitat proteza auditivă acasă.
                                                                         ...

        Mama s-a pensionat. Copiii hotărăsc s-o facă bunică. Şi-o fac.  După un an  :
      - Mamă, unde este Vlăduţ ?
        Bunica priveşte în gol şi ridică din umeri.
      - Răspunde-mi, ai fost cu Vlăduţ în parc să-l plimbi la aer ?
      - Da, mamă, am fost în parc. Dar am uitat de ce....


     

     

Vă rog...

        
         Faceţi voi legătura dintre arestarea unui mogul şi legea ticăloasă a lui Prigoană.
         Mie mi-e silă....

Vântu, reţinut pentru o faptă pe care Băsescu o ştie de un an de zile !

    De ce acum ?  Aceasta-i întrebarea !
    După atacurile verbale  neîncetate la adresa mogulilor, Băsescu a trecut la fapte.
    Arestarea lui Vântu  sub pretextul  că  SOV a favorizat  plecarea  lui  Popa, este cel puţin hilară şi, bănuiesc,  înadins cusută cu aţă albă.  Aţa pe care toţi "mogulii" trebuie s-o vadă.  Avertismentul.
    Cu mult înainte de campania electorală prezidenţială, Băsescu ştia de fuga lui Popa sprijinit, se pare,  de Vântu.  De ce n-a reacţionat în timp util ?
     Dacă Vântu l-a favorizat pe infractorul Nicolae Popa, se poate afirma că Băsescu l-a favorizat pe SOV.
     Favorizarea infractorului se pedepseşte conform legii. Dar Legea se aplică tuturor ?

Blazonul dinastiei Băsescu

   Asemeni oricărei mari familii aristocrate, dinastia Băsescu are, din cele mai vechi timpuri, de pe vremea cînd oamenii nu articulau fraze, ci pumni,  acest blazon inconfundabil  : 

              

POPULARII

        O doamnă bine, îmbrăcată în capot de zanana şi cu moaţe în păr,  se precipită spre ghenă cu sacul de gunoi.  Se ciocneşte, cu toate cele o sută şi ceva de kilograme,  de  vecina de palier.  " Scuză-mă, madam Pascu, mă grăbesc teribil !  M-am luat cu treaba şi-a trecut timpul repede. Acuş începe emisiunea lui dom' Diaconescu, trebuie să dau imediat drumu'  la televizor, că tare bine le zice ! " .
         Madam Pascu, pentru care timpul se măsoară între o telenovelă şi  postul tv diaconesc, se precipită şi ea, căutîndu-şi febril cheile de la uşă şi răsturnînd, din grabă, sacoşa cu gogonele.

        Domnul Popescu I  ( a nu se confunda cu Popescu II  de la scara B )  coboară alene treptele de la ieşirea din spatele  blocului.  Încălţat în papuci de casă, cu pantaloni de pijama şi  "maieu" ,  scrutează aleea dintre blocuri. " Unde-or fi băieţii ?  Au zis că facem o tablă " ...  Lică, despre care toată lumea ştie că e un  tocilar,  rînjeşte obraznic : " Au urcat toţi la nea  Aurel, că începe emisiunea lui Elodiu ăla al vostru " .

Băsescu ne invită la dans

       Români, vă ordon, treceţi la dans !  zise căpitanul.
   
      După dansul pinguinului,  ne vom prinde cu bucurie  într-o horă naţională şi-i vom strînge pe guvernanţi,  îi vom strînge,  îi vom strînge....
       Pînă la ultima suflare !

    

Părerea unui american

       Aflat într-un avion pe ruta Orlando-Phoenix, fiul meu a conversat cu un steward.  Redau mai jos un fragment :

     -   De unde sunteţi ?
     -   Din România. O ţară a Europei Unite....
     -   Da, ştiu,  am auzit de România.  Ţara dumneavoastră este cunoscută prin vocile feminine de excepţie pe care le-a dat.  De exemplu  Angela Gheorghiu, sau  Ileana Cotrubaş...

       De unde tragem următoarele concluzii : 
       1.  americanii habar n-au de frunza Elenei Udrea.
       2.  guvernul habar n-are cine promovează cu adevărat imaginea României în lume.

        Ar mai fi şi alte concluzii ?

         În imagine :  Angela Gheorghiu

    

SFÎRŞIT

 



                  Nu sfîrşitul crizei. 

                  Nu sfîrşitul guvernării cretinoide. 
                  Sfîrşitul vieţii înainte de a începe.
                  În ţara piticului unde chiorul este împărat.

                  Să sfîrşim cu ei !

Nesimţire ministerială

   
     În caz de  tragedie, o nenorocire nedorită şi neaşteptată, guvernanţii noştri nu-şi găsesc timp pentru a fi alături de cei loviţi de neşansă. Ne-am obişnuit cu această nepăsare, este atît de tipic pentru bocişti,  încît ar fi total nelalocul lui un alt comportament.  Ei nu ştiu decît să-i certe pe cei aflaţi la anaghie, să-şi verse nervii portocalii  pe oamenii care suferă.
   
    Acum însă este vorba despre copii.  Copii arşi sau intoxicaţi  grav cu fum.  Copii nou-născuţi. 
  
    Unde este ministrul sănătăţii ?  Premierul nu aude ce se întîmplă,  de ce nu-l trimite pe cel care nu se simte singur să meargă la locul nenorocirii ?  Mor nişte copii şi  lor nu le pasă ?     Au  murit  compasiunea  şi  responsabilitatea ?  Urmează vreo demisie de onoare ,  sau onoarea a sucombat şi ea ?

      Felicitări domnului Raed Arafat, care încă odată şi-a dovedit omenia şi profesionalismul !

Băsescu nu mai reprezintă o miză ....

  ..... cel puţin aşa  dau de înţeles  liderii pedelişti care  îşi exprimă deschis dezabrobarea faţă de atacurile preşedintelui la adresa guvernului.  Din ce în ce mai acide .

      - Băsescu nu mai este privit ca o locomotivă electorală,  popularitatea sa fiind într-o scădere dramatică.
     -  Întocmirea listelor de candidaţi pentru alegerile din 2012 vor fi supervizate, conform legii,  de  Boc.  Chiar dacă pe liste îşi vor găsi loc, desigur, şi amicii preşedintelui Băsescu, nu se poate ignora, în acest caz, calitatea de preşedinte de partid a bocului.
      - În anul 2014 este greu de crezut că Zeus, după ce a fost primul om în stat, va opta pentru vreo funcţie politică mai mică, exceptînd cea de premier. Ceea ce echivalează cu a visa la blana ursului din pădure, atîta timp cît intenţia de vot a românilor este departe de a-i favoriza pe portocalii.

       Coroborînd toate acestea, e de aşteptat ca mai mulţi lideri  PDL să încerce o apropiere mai vizibilă de Boc şi, implicit, o detaşare de lotul băsist. Ceea ce, nu în ultimul rînd, ar putea fi un semnal de scindare a partidului în două tabere foarte bine delimitate.
        Cine va cîştiga, rămîne de văzut.

Eu nu plec, domnule Băsescu !

                                                            " România este patria mea,  restul sunt ţări "
                                                                                                O. Paler

    
     În România,  fiul meu a spus pentru prima oară " mama "  în limba română.
     În România,  nepoţii  îmi spun " dragă bunică "  în grai romînesc.

     În România,  trupul  tatălui meu  a fost îmbrăţişat de pământ  românesc.
     În România,  strămoşii mei au îmbogăţit ţărîna Cîmpiei Române.

     Aici,  în România,  am  familie şi prieteni,  am îndoieli şi speranţe, dureri şi împliniri.
     Aici,  în România,  sunt tristeţile şi bucuriile mele, amintirile şi  viaţa mea. 

     De aceea, domnule Băsescu, eu  NU  plec din patria mea pentru că aşa vreţi dumneavoastră !  Refuz să plec pentru a nu mai vedea incompetenţa, mizeria şi minciuna cu care guvernaţi acest popor.
     Dacă plec, o fac numai din plăcere, din dorinţa de a vizita, de a învăţa şi  înţelege, dar mă întorc încărcată cu aceleaşi sentimente  alese,  cu compasiune  faţă de  România mea.
     Nu  eu  trebuie să plec, nu  noi  ar trebui să plecăm,  ci  dumneavoastră,  toţi cei care-mi conduceţi patria spre dezastru şi  disperare.
     Plecaţi  definitiv !

    

Van Gogh şi-a tăiat urechea...

         Soarele explodează, îmbrăţişînd pămîntul cu raze veninos de fierbinţi.   Vara se tîrăşte în genunchi şi caută răcoarea pierdută.
        Nici o urmă de nor, iar  minţile noastre o iau razna. 

        Preşedintele ţării, în calitatea sa de şef al guvernului, vorbeşte la telefon cu un ministru scărpinîndu-se politicos în ureche.  Fantasmagoriile ministrului l-au făcut să nu mai audă bine.  A luat la întîmplare un beţişor,  l-a  introdus în ureche,  apoi a dat fuga cu urechea la doctorul Rivanol,  să-i scoată balivernele din canalul auditiv.

        Nici o urmă de nor, iar minţile noastre o iau razna.
        Preşedintele e sănătos tun.  Doar puţin jenat,  într-o ureche....

         

Ignoranţilor care sunteţi !

        Cînd nu înţelegeţi blondismele Duduii, informaţi-vă !
        V-aţi mirat cînd ministresa a vorbit despre vechile tradiţii care ne leagă de China ?  Iată-le :

•  ei  spre Soare-răsare, noi spre Portocală- apune ;
•  ei cu orezu , noi cu Horezu ;
•  ei cu vechile palate împărăteşti, noi cu palatele ţigăneşti ;
•  ei cu ritualurile budiste introduse de Ming Han, noi cu ritualurile pupicuriste către Băsescu Traian. 

        Dovediţi că nu sunteţi ignoranţi şi mai adăugaţi !

ELENA UDREA PREZINTĂ :

         Dintr-o regratabilă eroare,  brandul de ţară a fost virusat de internet.
         Planta care trebuia să fie afişată se numeşte  taraxacum officinale,   în  traducere românească, păpădie.
         Adică aere de porc reprezentative pentru guvernul de la Bucureşti.
         Facem aici cuvenita rectificare.

Shanghai

 

           Am descoperit, în Shanghai,  acest semn de circulaţie.
           Credeţi că are vreo legătură cu vizita delegaţiei române condusă de Elena Udrea ?
                                             

TRECERE

                                                                         Dlui  Mihail  Sabin

 Totdeauna va exista o uşă
 pe care n-o putem deschide,
 va exista mereu o cale
 pe care n-o putem găsi,
 o dragoste refuzată, un surîs
 şi o lacrimă pe urmele noastre.
 Totdeauna rămîne o întrebare
 al cărei răspuns ne este interzis,
 o taină, un zîmbet, o mirare
 şi o speranţă murită în vis.
 Din anotimpuri pierdute,
 cu iluzii niciodată perene,
 înfrîngeri ne adîncesc pe frunte
 urma fostelor mîngîieri.
 Tot mai trişti, tot mai singuri în noi
 trecem preocupaţi pe lîngă tandreţe,
 pe lîngă viaţă şi pe lîngă moarte
 şi ne îndreptăm hotărîţi
 spre o uşă
 pe care n-o vom putea deschide
 niciodată.

CIRCUL

 Cineva plîngea-ntr-un flaut,
 cineva murea-ntr-un vers,
 cineva uitase rîsul,
 cineva n-a înţeles.

 Undeva era lumină,
 undeva era doar vis,
 undeva era spectacol,
 undeva sens interzis.

 Cineva plîngea-ntr-un flaut,
 cineva durea-ntr-un gînd,
 cineva era odată,
 cineva era nicicînd.

 Bietul plîns din bietul flaut,
 bietul rîs uitat cu graba,
 biet spectacol de duzină,
 biata viaţă, prea degeaba...

Cocoşi, udreni, videni şi alţi vicleni

       Aflu că unele firme ale  dlui Cocoş au intrat în faliment.  Doamna cocoşului  tocmai ne anunţase că este datoare vîndută la bănci. Vă daţi seama  ce tragedie trăieşte această onorabilă familie ?
       Ca să înţelegeţi, vă mai dau o ştire de ultimă oră :  Alin Cocoş şi-a cumpărat, din micile economii  (  vînzări anterioare )  o maşină .  Un biet  BMW  în valoare  de  65.000 de euroi.
       Sunt convinsă că vi se rupe  inima  de mila lor !   De aceea rog,  pe această cale,  mogulii vulnerabili  să renunţe la tocşoaiele tendenţioase ;  mai bine să organizeze urgent un teledon pentru a-i ajuta pe aceşti necăjiţi,  dar şi pe toţi ceilalţi amărîţi de guvernanţi.
       Şi,  pentru a nu se mai stresa şi cu grijile bietei ţărişoare, să-i ajutăm să plece de la guvernare .
       Dacă vrem, putem !

LA MULŢI ANI, ADRIAN PĂUNESCU !

  

   Poetul  Adrian Păunescu s-a născut  în data de 20 iulie 1943. 

    Să ne bucurăm că poeţii sunt,   că poezia există.

   

       

Se aude, domnule Boc ?

       O problemă de sănătate mă trimite la farmacie.  Un bărbat cărunt aşteaptă ca farmacista să-i calculeze reţetele compensate. 
       Redau întocmai dialogul.   Poate aude cineva !

   -  Trebuie să plătiţi o diferenţă de 257 de roni.
   -  Pentru ambele reţete ?
   -  Nu, numai pentru a dumneavoastră.
   -  Nu-mi ajung banii.  Îmi puteţi da numai jumătate din medicamente ?   Aş vrea să-i  iau  şi soţiei jumătate din reţetă...

Un BOUTIQUE numit ROMÂNIA

    Oamenii aşteptau răbdători. De mult aşteptau. Unii renunţaseră, orientîndu-se spre alte zone.  Dar cei mai mulţi încă aşteptau.  La un singur ghişeu. Pe geam era un anunţ mare : VĂ RUGĂM MAI AŞTEPTAŢI !
   Cînd geamul ghişeului s-a ridicat, mulţimea a început să freamăte. Oamenii  treceau cuminţi prin faţa ghişeului unde, cu cîţiva roni,  puteau cumpăra o iluzie sau o speranţă.
    Toţi cei care ajungeau în faţa geamului strîmt,  mult prea strîmt,   solicitau doar atît :  speranţă.
     Răspunsul, invariabil, cădea ca o ghilotină :  Nu mai avem ,  încercaţi în altă parte !
     Oamenii aşteptau răbdători.  De mult aşteptau.
     Şi  au început să se întrebe : oare ce se va întîmpla cînd ne vom pierde răbdarea ?

Am primit, vă arăt !

      

Învăţaţi să nu fiţi singuri !

 
      Noroc că nu suntem singuri în univers !  Dar în ţara noastră suntem singuri.
      Nu avem guvern. Criza financiară din România o rezolvă FMI şi Banca Mondială. Sunt singurele care au programe şi soluţii. Aşa-zişii guvernanţi  români sunt preocupaţi numai de fotoliile şi buzunarele lor.
      Nu avem preşedinte. Avem doar un reprezentant la Cotroceni care ne ceartă, ne jigneşte, ne umileşte. Bolnav de ură şi de nervi. Preşedintele republicii Băsescudrea.
      Ne avem numai pe noi. Singuri.
      Soluţia ?  Să ne unim noi, cei singuri, să-i înlăturăm pe cei care ne desfid, şi să ne alegem conducătorii pe care ţara aceasta îi merită . Înainte de a ne obişnui cu această singurătate naţională.

Vă întreb ...

  
     Avem o  Gardă de Mediu ? Avem ! Este ea condusă de un vajnic apărător al mediului, în persoana lui Silvian Ionescu ?  Este !
     Printre alte atribuţii, Garda de Mediu supraveghează  activităţile care pot avea un impact negativ asupra mediului.  Oare toate defrişările besmetice, balastierele care-şi  extrag materia primă de unde vor, fără niciun control, ca  şi multe alte activităţi umane desfăşurate fără noimă în ultimii ani , nu au avut nicio urmare dezastruoasă asupra mediului ?
     Vă întreb : care este atitudinea, răspunderea sau implicarea  (neimplicarea)  acestei  gărzi  în dezastrul ecologic ale cărui urmări sunt actualele inundaţii fără precedent ?

Teama preşedintelui

        Aţi mai văzut marinar să se teamă de  furia apelor ?  Dar de furia mulţimii...

        Băsescu stă ascuns la Cotroceni şi-şi admiră opera , adică agonia unui popor  al cărui  preşedinte îşi imaginează că este. 
       Mor oameni,  zeci de case sunt luate de ape, chipul României este scăldat în lacrimi, dar frica marinarului este mai presus de orice. Nu-i pasă de nimic, de nimeni. Nici măcar de potop. Doar de propria teamă, vecină cu spaima vînatului urmărit de ogari.  De ogarii din presă. De furia românilor dispreţuiţi de puterea portocalie, sărăciţi şi lăsaţi de izbelişte. 
        Preşedintele nu-şi părăseşte reduta. De acolo,  de sus,  dă ordine,  îşi numeşte  favoriţii în posturi cheie,  clica politică trebuie recompensată, nu-i aşa ?
       Moise de Cotroceni le-a promis românilor că-i traversează deşertul.
       Dar  potopul ?

   

L-am vizitat pe Klaus Iohannis

     Bine v-am regăsit !

     M-am întors din codrul frate cu românul. Şi mi-am tras un pic sufletul în Sibiu.
     Cunoscătorii spun că urbea sibiană poate fi comparată cu orice oraş din Austria.

      Fostei capitale europene a culturii, Klaus Iohannis i-a adresat o nouă provocare :  Sibiu- capitala europeană a bunelor maniere.  Am convingerea că sibienii vor cîştiga şi de data aceasta. De fapt nici nu le este greu.  Au civilizaţia în sînge şi educaţie.  V-o spune o persoană care se confruntă zilnic cu  bunele maniere din Cetatea lui Bucur.

      Admirînd terasele din centrul vechi, privirea mi-a fost atrasă de o firmă : Biroul europarlamentarului.

      M-am apropiat cu respect şi veneraţie şi am privit pe geam.  Uşa avînd un mare lacăt.  Birou elegant, dichisit şi... pustiu ! Pustiul, ca rezultantă a  politicii portocalii.
      Numele europarlamentarului : Elena Băsescu. 

MĂ HAIDUCESC !

                                  Luni părăsesc Bucureştii. Mă retrag în munţi,,  "la mijloc de codru des" .

     Departe de lumea dezlănţuită. Fără internet. Doar cu ciripnet. Fără tocşouri, fără tocuri. 
     Vreau să aud cum respiră pămîntul.  Să stau de vorbă cu vîntul, cu fluturii, cu norii ... Să ascult madrigalul privighetorilor şi-al altor înaripate,  dăruite de cer pămîntului care suntem. 
     Voi  întreba  izvoarele  dacă  le e dor de Eminescu,  adică de sufletul nostru primordial.  Voi îmbrăţişa copacii şi le voi cere iertare pentru cei care au inventatat gaterul.
      Şi mă voi gîndi la voi, prietenii mei.  În linişte şi, poate, puţin altfel....
                                  A şaptea zi mă voi întoarce şi vă voi povesti. Să vă găsesc sănătoşi !

      Imagine : valiovidiu.wordpress

Mi-am pierdut aniversarea !

      Atît de ancorată, încordată şi enervată de politica băsesciană, încît am uitat de aniversarea ta, dragul meu blog.  Mă poţi ierta ?
     Era o sîmbătă frumoasă şi liniştită, luna iunie a anului de graţie 2009.
     Doamna Lucia Verona, buna şi înţelegătoarea mea profesoară într-ale blogului , şi nu numai   (prietenii ştiu de ce !) ,  a avut o răbdare îngerească, iniţiindu-mă  într-o lume fascinantă. Atehnica, neîndemînatica şi nepriceputa Matilda şi-a deschis blog.  O fi bine, o fi rău ?
     Îmi iubesc blogul, calea mea de evadare spre lume, spre prietenii mei, spre cititorii mei. Şi spre cei pe care îi citesc cu mare plăcere. Nu am cuvintele de mulţumire cuvenite, deci dau vina pe emoţie. E mai simplu, nu ?
   Îmi doresc şi vă doresc să fim sănătoşi şi să trecem împreună peste toate încercările pe care viaţa şi evenimentele ni le hărăzesc. 
   Vă dăruiesc tuturor un buchet de flori luminoase, asemeni speranţelor noastre !

RUŞINE !

Să le fie ruşine !

Ce-i reproşez eu Guvernului Băsescu - Boc.

 
      Am o listă de nemulţumiri pe care vreau s-o aduc la cunoştinţa executivului :

•     au mai rămas în ţară cîţiva medici care încă nu-şi caută un post în străinătate ;
•     programul "Prima Casă" a avut un succes imens,  toţi tinerii şi-au cumpărat case,  falimentînd astfel proprietarii care închiriau apartamente pe cîţiva lei ;
•     lendofcioisul udrean a umplut litoralul cu nemţi, scandinavi, francezi şi guatemalezi, de nu mai au bieţii români un  loc pe plajă ;
•    nu  toţi /toate  prietenii /prietenele  domnişoarei EBA  au fost angajaţi /angajate  la Ministerul economiei, ca rampă de lansare spre consulatele din lume ;
•    bugetarii şi pensionarii au adunat averi imense, din care acum ard de nerăbdare să mai doneze şi statului  din îmbuibarea lor ;
•     limba şi literatura română nu se studiază în limba maghiară.

       Mai  mai aveţi sesizări ?  Vă rog să le inseraţi în continuare.   Mă angajez să le transmit şefului executivului, cu ocazia marii sărbători a Moţiunii.

Traian cel Groaznic

 
   
      Nu mai suntem pe marginea prăpastiei. Suntem în cădere liberă,  la jumătatea distanţei de fundul prăpastiei.   Traian Băsescu  hăhăie pe margine şi se bate cu Poporul, cu  Parlamentul, cu Constituţia, cu Presa, cu Mogulii, cu Bunul-Simţ.  Şi ne împinge mai tare în abis.
     Vai, ce-am scris !
    Trebuie să fiu mai atentă,  ceea ce vă doresc şi vouă,  dragi prieteni.  Elena Udrea tocmai deschide şantierul pentru canalul Bucureşti-Dunăre- Marea Neagră- Oceanul Îngheţat- etc... Doar are bani !  Dar  e nevoie  şi de mînă de lucru  cît mai ieftină, dacă mă înţelegeţi ce vreau să spun...
    Trăim sub spectrul malefic al celor trei Elene : Lupescu, Ceauşescu, Udrea.  Toate trei ajunse în capul statului prin mijlocirea unor dictatori. Pe aia mică şi analfabetă n-o mai pun la socoteală. Deocamdată.
   

După douăzeci de ani. Pregătiri pentru comemorare.

      Imagini de acum 20 de ani.....

                           * * * * *
 
   După douăzeci de ani ...  mineriada lui Băsescu  împotriva poporului român.   
     Se impune o comemorare comună, nu-i aşa ?

     Fără violenţă, fără mineri.  Doar noi şi oamenii politici ai zilei.
     Ghici cine nu vine ?
    

     Imaginea din dreapta : Lilick.  Mulţumesc.
    

    

O scrisoare din Gorj

      
        Nea Costache le-a adresat  o scrisoare parlamentarilor gorjeni. Simplă şi cu bun-simţ . Nu cred că distinşii domni îi vor răspunde direct, poate doar prin fapte.  Nu vreau să-i  umbresc optimismul simpaticului nostru prieten.
       Nea Costache ne roagă, considerînd aceasta o leapşă, să facem şi noi acelaşi lucru.
       Mă gîndesc la cîţiva dintre aleşii Bucureştilor :
-  Brânduşa Novac nu s-a remarcat cu nimic în activitatea parlamentară. Se pricepe însă la circării ;
-  Theodor Paleologu s-a remarcat printr-o adulaţie paroxistică a Zeului ;
-  Silviu Prigoană este un remarcabil factor de curăţenie şi fericitul tată al unui tînăr politician promiţător ;
-  Teo Trandafir este reprezentanta maneliştilor în partidul foamei ;
-  Anca Boagiu s-a remarcat prin dorinţa de a-i trage scaunul lui Geoană de sub fund ;
-  despre Elena Udrea mai trebuie să spun ceva ?
        Acestea sunt numai cîteva nume din lungul şir al portocaliilor  omnipotenţi. Pot eu să le cer  lor  să ne privească sincer în ochi şi să ne respecte ?  Pot eu să le amintesc  lor  cîte promisiuni au făcut în campania electorală şi le-au călcat în picioare ? Să le cer să voteze moţiunea de cenzură  generată de mizeria  lor ?
      Mi-e trist şi lehamite, nu mai vreau nici să le rostesc numele. Nu mai vreau decît să-i văd plecaţi acolo unde le este locul bine-meritat : în faţa justiţiei !

      Iar parlamentarilor PSD, PC şi PNL le doresc tot binele din lume şi puterea de a răsturna portocala mucegăită din locul unde s-a cocoţat !


     Aceasta este o leapşă care merge la Lucia Verona, Mădălina Ionescu şi Toni  şi la oricine mai doreşte.

O întrebare simplă

      Am fost întrebată dacă văd vreo legătură între cele trei imagini.

    

       Să  ne gîndim împreună...

Mitocani fără frontiere

    Cînd răspund, destul de rar, invitaţiilor la dialog, liderii portocalii sunt din ce în ce mai nervoşi. Aproape isterici.
     Aseară, la emisiunea Gabrielei Vrânceanu-Firea,  "spectacolul" a fost total . Greţos. Cristian Boureanu s-a enervat, a întrerupt pe toată lumea, a ameninţat, s-a înroşit de furie, etc., tot tacîmul cu care ne-au obişnuit oamenii lui Băsescu. Că nu au argumente, că sunt incapabili să se înscrie în parametrii  civilizaţi ai unei discuţii, că sunt incompetenţi şi aroganţi,  că au  creierele spălate, nu mai este o noutate.
    Dar Boureanul a depăşit faza şi a trecut la jigniri. A jignit-o grav, greu,  pe  doamna  Gabi Firea . De neimaginat.  De neiertat.  Prezentatoarea a continuat emisiunea cu profesionalism şi demnitate.  Boureanu care a făcut de rîs animalul al cărui nume îl poartă, n-a înţeles nimic din atitudinea Gabrielei şi a continuat să vocifereze şi să ameninţe. Dacă emisiunea ar fi fost moderată de un bărbat, probabil că boureanul sărea şi la bătaie. De la violenţa verbală pînă la cea fizică mai e doar un pas. Periculos de mic.
    Minunată clasă politică portocalie,  cinste cui te susţine !

Examen de capacitate pentru sindicate

  
        Mîine avem examen !   Sindicatele dau măsura puterii lor de a-şi mobiliza oamenii.
        Mult trîmbiţata grevă generală va avea forţa şi impactul prevăzute, sau liderii de sindicat  angajaţi politic vor avea un cuvînt mai greu de spus ?

         Mă tem de trădare, monşer !

Să ne amintim....

   Cine are părinţi, pe pămînt nu în gînd,
   Mai aude şi-n somn ochii lumii plîngînd.

   Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi,
   Astăzi, îmbătrînind, ne e dor de părinţi.

   Ce  părinţi ? Nişte oameni ce nu mai au loc
   De atîţia copii şi de-atît nenoroc.

   Nişte cruci încă vii, respirînd tot mai greu,
   Sunt părinţii aceştia ce oftează mereu.

   Ce părinţi ? Nişte oameni, acolo, şi ei,
   Care ştiu dureros ce e suta de lei.

   De sunt tineri sau nu, după actele lor,
   Nu contează de loc, ei albiră de dor.

   Să le fie copilul c-o treaptă mai domn,
   Cîtă muncă în plus, şi ce chin, cît nesomn !
   ....

    Ne-amintim şi de ei, după lungi săptămîni,
    Fii bătrîni ce suntem , cu părinţii bătrîni.

    Dacă lemne şi-au luat, dacă oasele-i dor,
    Dacă nu au murit, trişti în casele lor...

   Între ei şi copii e-o prăsilă de cîini,
   Şi e umbra de plumb a preazilnicei pîini.
   ....

   Mai avem noi părinţi ? Mai au dînşii copii ?
   Pe pămîntul de cruci numai om să nu fii .
   ....

                                                    Adrian Păunescu - Repetabila povară

Trenul nopţii

    Trenul se tîrăşte prin noapte.  Omidă uriaşă,  metalică,  se mişcă cu greu,  gîfîie,  scîrţîie din toate încheieturile. Trenul  nopţii parcă a părăsit linia lui firească şi se îndreaptă spre nicăieri. Sau spre vreo prăpastie.  Călătorii se agită, vociferează, s-au săturat de drumul întunecat care pare fără sfîrşit. Unii dintre ei, mai curajoşi, au sărit din mers în căutarea unei gări luminoase.
    Mecanicului de locomotivă nu-i pasă.  El vrea să conducă.  Apasă pe butoane, trage de manete, este visul său de-o viaţă, nimic altceva nu contează.  Mai trage o duşcă, scrutează întunericul şi, deşi nu vede nimic în faţă, continuă să apese pe butoane, să tragă de manete.  El vrea să conducă mai departe.
    Călătorii vor  trebui să  năvălească în locomotivă, dacă vor să  îndrepte direcţia  deviată a trenului.
    Şi dacă vor să schimbe mecanicul  înnebunit de butoane .  

Coasa şi cureaua lată

    Fac un apel către  toţi prietenii mei din blogosferă :
    Pe aleile dintre blocuri, prin grădiniţele noastre şi pe marginea trotuarelor a crescut iarba. Înaltă, smălţuită ici-colo cu floricele sălbatice. E drept că este frumoasă, dar, totuşi, trebuie cosită.
    Vă întreb pe voi, dragi prieteni, cunoaşteţi un cosaş priceput ?  Şi,  nu în ultimul rînd,  cum sau cît se plăteşte pentru acest serviciu ?  Că nici coasă n-am....

M-a vizitat....

   " În general,  arta de a guverna constă în capacitatea de a lua cît mai mulţi bani de la o parte din cetăţeni, pentru a o da altora. "


                                                                                  
      Nu ştiu cînd m-a vizitat domnul Voltaire;  am găsit acest mesaj  în calculator.

      Oare domnul Voltaire a expediat mesajul  după  şedinţa guvernului Băsescu-Boc ?

Delapidarea naţională

    Cred că am înţeles; recunosc, cam prea tîrziu.  Disperarea Guvernului Băsescu este justificată.
    Măsurile anunţate de Băsescu sunt obligatorii şi imediate.

    S-a furat atît de mult, încît chiar şi hoţii sunt înspăimîntaţi.

       Atît de profund, de sălbatic, de frenetic au devalizat ţara, încît făptaşii au intrat într-o panică teribilă.
       De unde să acopere  delapidarea naţională ?   Băsescu a găsit soluţia : din buzunarele noastre.  Ne-au  pus la tîmplă pistolul crizei şi ne-au  ameninţat : dacă nu ne lăsaţi să ne băgăm mîinile în buzunarele voastre, din decembrie nu vă mai dăm nici-un ban ! 
        Salariile, pensiile, ajutoarele de şomaj,  banii copiilor, nimic,   pentru că noi suntem vinovaţi !  Da, suntem, nu toţi, ce-i drept,  vinovaţi pentru că ei se află la putere. Acum plătim.  Pentru hoţia lor şi prostia  unora dintre noi.
        Mai avem jurnalişti neînregimentaţi, mai avem  ziarişti inteligenţi, deci sper, sper din toată fiinţa mea, să aflăm, cît mai curînd, dimensiunea exactă a marelui jaf naţional.
         O fi posibil ?

Atac la Antena 3 !

       Nu-mi este simpatic domnul Marcel Hoară. Dimpotrivă. Dar  acum mi-e milă de dînsul.
       După ce, pe toate posturile TV,  Marcel Hoară şi-a apărat pînă la penibil  preşedintele şi colegii portocalii, iată că aceştia l-au sacrificat.  Să vedem cu ce scop.
        Atacul asupra lui Hoară a fost gîndit prin birouri  la fel de portocalii, pentru a se adeveri previziunile apocaliptice ale Voinescului şi Lăzărescului.  Şi pentru a se crea motivul intervenţiei brutale împotriva manifestanţilor. Deşi cei care l-au "atacat"  sigur nu erau sindicalişti.
      Şi, nu în ultimul rînd, pentru a discredita postul de televiziune Antena 3.
      Invitaţia anteniştilor putea fi declinată, niciun pedelist nu s-a înghesuit în ultima vreme să participe la dezbaterile acestui post. Deşi au fost invitaţi mereu. De ce tocmai acum, în momente de tensiune socială, portocaliii dau undă verde pentru participarea la o emisiune desfăşurată în mijlocul unor oameni disperaţi ? 
     Pentru că Băsescu îi urăşte pe moguli ? Pentru că Băsescu  s-ar deda la orice gest ca să scape de antenişti ? Pentru că antenele sunt singurele posturi de televiziune care nu-l linguşesc pe şeful suprem al dezmăţului politic şi guvernamental portocaliu ?
    Răspunsul este : DA !